văcălie sf [At: PANN, P. V. II, 158/10 / V: ~cul~, văgă~, vec~, vechel~ / Pl: ~ii / E: veacă + -ălie] 1 (Reg) Marginea de lemn (sau de metal) a sitei, a ciurului sau a baniței etc. 2 (Reg; îe) A juca (sau a suci) (pe cineva) în ciur fără ~ A duce pe cineva de nas. 3 (Reg; pan) Capitulul florii-soarelui. 4 (Reg) Cerc de lemn (sau de fier) așezat în jurul pietrelor morii pentru a împiedica risipirea făinii. 5 (Reg) Cerc de lemn (sau de metal) folosit ca tipar pentru cașcaval. 6 (Trs) Bor² (la pălărie). 7 (Trs; Mun) Betelie la cioareci. 8 (Olt; îs) ~ia capului Cutia craniană. 9 (Reg) Pervaz (la fereastră). 10 (Mun; lpl) Pereții laterali ai luntrei. 11 (Bot; reg; șîc ~-de-fag) Babiță¹ (3) (Fomes fomentarius sau polyporus fomentarius). 12 (Bot; reg; șîc ~-de-fag) Babiță¹ (4) (Fomes igniarius sau polyporus igniarius). 13 (Reg; îc) ~-de-fag Ciupercă în formă de etajeră, de culoare brună-negricioasă cu zone concentrice (Ganoderma applanatum). 14 (Bot; reg; îc) ~-de-mesteacăn Burete-de-mesteacăn (Placodes betulinus). 15 (Reg; îc) ~-de-salcie Ciupercă având pălăria bombată, de culoare albă, apoi brună, cu miros plăcut de anason (Trametes suaveolens). 16 (Reg; îc) ~-de-brad Ciupercă a cărei pălărie este acoperită cu o crustă de culoare galbenă-roșcată (Fomes pinicola).