vîrsta vb. (Mold., Ban.) A face dungi; a (se) diferenția. A: (Fig.) Nestătătoare și niceodată încredințate lucrurile a lumii, cum vîrsteadza toate și turbură și face lucruri împrotivă ! M. COSTIN. [HameleonulJ precum piialea, așe și gîndurile și mintea își vîrsta și-și schimba. CI, 175. C: Vĕrstĕdz. AC, 377. // B: (Fig.) Iată istoricii ce zic de dînșii și gheografii voi arăta, măcar că ei între dînșii în zise se vrîstează. C. CANTACUZINO. Variante; vrîsta (C. CANTACUZINO). Etimologie: vîrstă „vargă” + suf. -a. Vezi și vîrstătură.