vâlc [At: TOMESCU, GL. / V: ~a i, vă sf / E: fo] (Olt; are) 1 i Cuvânt care imită zgomotul produs de bătaia din aripi a unei păsări, de fâlfâirea unei pânze etc. 2 i Cuvânt care sugerează rapiditatea sau caracterul brusc al unei mișcări, al unei acțiuni. 3 sf (Îf vîlcă) Poreclă dată unei persoane nestăpânite, nervoase, cu mișcări repezi.