vulgarizare s.f. 1 Răspîndire de cunoștințe științifice, opere, evenimente, idei, metode, realizări etc. în masele largi ale populației (într-o formă accesibilă); popularizare. Cultura... nu se mărginește la formele civilizației, la binefacerile electricității sau la vulgarizarea invențiunilor științifice, ci se scoboară pînă la fundul conștiințelor (E. LOV.). 2 Interpretare simplistă, superficială, unilaterală a unor concepții, idei, metode etc.; banalizare. Grija de a-și umaniza personajele îl face pe autor să împingă prozaizarea pînă la granițele vulgarizării (PER.). 3 Pătrundere a cuvintelor populare în limba literară. Procesul de vulgarizare a limbii... își are corespondența poetică (E. LOV.). 4 Lipsă de decență. L-a decepționat vulgarizarea unor spectacole de teatru. • pl. -ări. /v. vulgariza.