Definiția cu ID-ul 514300:

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

vrej (vrejuri), s. n. – Tulpină, lăstar al plantelor agățătoare. – Var. vreaje, vreajă. Mr. vreaje. Bg. vrĕža, sb. vriež (Tiktin; Conev 50).