Definiția cu ID-ul 1262568:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vrednici vb. IV. 1 tr. A merita; a fi vrednic de ceva. Ce pedeapsă vrednicește omul acesta? -Moarte! răspunse într-un glas adunarea (C. NEGR.). 2 refl. (pop.) A se învrednici. S-au vrednicit pentru a ei viață sv[î]ntă (DOS.). 3 (înv.; despre Dumnezeu) A acorda unui om, prin har, grație divină, șansa, norocul, fericirea de a avea parte de ceva; a hărăzi, a ferici. Să-l vredniceascâ Dumnedzeu întru adînci bâtrînețe (ANTIM). • prez.ind. -esc. /vrednic + -i.