VRANĂ, vrane, s. f. 1. Gaură rotundă sau dreptunghiulară la butoaiele înfundate, făcută pentru a putea introduce sau scoate vinul, murăturile etc. Spumosul vin cu vuiet pe vrană năbușește. NEGRUZZI, S. II 201. Cepul, măre, că scotea, Gura-n vrană că-și punea, Num’o dată că sorbea. TEODORESCU, P. P. 673. 2. Parte a morii prin care curge făina; piscoaie.