voyeur s. m. (franțuzism) Persoană care se complace în a privi pe ascuns un spectacol (erotic) ◊ „Nerval călătorul (mai exact figura sa mitizată), se prezintă ca un voyeur, mulțumindu-se cu deliciile spectaculare, femeia oferindu-se (o, desfătări ale vălului oriental!) privirii [...]” R.lit. 17 XI 77 p. 2; v. și videur [pron. voaior]