voyerism s. (franțuzism) Comportare de voyeur; curiozitate, interes ◊ „E limpede că ne aflăm în plină fanta-știință, în science-fiction, numai că pe Mihnea Gheorghiu nu-l interesează o asemenea incursiune decât pretextual, țelul său fiind superior, mai vast. (Ceea ce nu înseamnă că, implicit, scenaristul n-ar măsura și n-ar sublinia, cu o ironică voluptate, tocmai componentele și dimensiunile mult schimbate ale fanteziei actuale, puternic influențate, dominate chiar, de acest fenomen contemporan al voyerismului colectiv, care e cinematograful și mai ales televiziunea.) Mihnea Gheorghiu își exploatează excelenta idee fanta-științifică în sensul unei discuții în jurul condiției umane.” R.l. 23 VI 75 p. 2. ◊ „Scene de voaiorism, crime pasionale [...] iată câteva trăsături ale operei lui Gabrea.” R.lit. 4546/94 p. 1 [pron. și scris și voaiörism] (DMN 1968)