Definiția cu ID-ul 954010:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VORBITOR1, vorbitoare, s. n. 1. Cameră specială în cămine, în cazărmi etc., destinată întrevederilor celor internați cu persoane venite din afară. Treceți la vorbitor, zice gardianul. V. ROM. decembrie 1953, 174. 2. Difuzor pentru amplificarea vocii.