volan [At: NEGRUZZI, S. I, 327 / V: ~t (Pl: ~nți) sm, vul~ / Pl: ~e, (înv) ~uri sn / E: fr volant] 1 sn Fâșie de țesătură încrețită sau plisată, care se aplică ca garnitură pe diferite obiecte de îmbrăcăminte, perdele etc. 2 sn Piesă de formă circulară din mecanismul unui autovehicul, cu ajutorul căreia se dă autovehiculului direcția dorită. 3 sns (Pm) Automobilism (4). 4 sn Piesă în formă circulară cu ajutorul căreia se acționează un anumit mecanism al unei mașini. 5 snm (Îf volant) Piesă mare, în formă de roată, de obicei foarte grea, montată pe arborele motor al unei mașini cu piston, care servește ca element de reglare a mișcării și de uniformizare a turației. 6 snm (Tex; șîf volant) Piesă complexă din mecanismul mașinilor bătătoare, constând într-un cilindru îmbrăcat într-o garnitură de ace de oțel care, printr-o învârtire rapidă interiorul unui înveliș, scarmănă fibrele textile.