VOIT, -Ă, voiți, -te, adj. Realizat în mod intenționat; făcut după propria-i voie. Aparența de dezordine la Pușkin e calcul de artă rafinată, ca și simplicitatea-i voită. SADOVEANU, E. 202. Altfel întrevederea a fost frumoasă, cu lunecușuri de ironie voit banală și superficială. CAMIL PETRESCU, U. N. 136.