vizieră s.f. 1 Partea de dinainte, mobilă, a coifului, care putea fi coborîtă ca să acopere obrazul pentru a-l feri de lovituri, asigurînd, în același timp, și o bună vizibilitate. Stînd încălicați pe cai, cu lăncile aplecate și cu vizierele lăsate, ne-am închinat toți către răsărit (SADOV.). ♦ Cozoroc. 2 Vizetă. 3 (geomorf.) Firidă îngustă, curbată ca o vizieră, ce se formează prin dizolvare în calcare, pe faleză, în zona intertropicală, mai sus de nivelul înalt al mării. • sil. -zi-e-. pl. -e. /<fr. visière.