6 definiții pentru visătorie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VISĂTORÍE s. f. (Rar) Predispoziție către visare; stare de visare, de reverie, de meditație. – Visător + suf. -ie.

visătorie sf [At: EMINESCU, P. L. 27 / Pl: ~ii / E: visător + -ie] (Rar) 1 Visare (11). 2 Predispoziție către visare (11).

VISĂTORÍE, visătorii, s. f. (Rar) Predispoziție către visare; stare de visare, de reverie, de meditație. – Visător + suf. -ie.

VISĂTORÍE s. f. Predispoziție către visare; stare de reverie, de meditație. O văd cu o visătorie vagă în niște ochi în care se ghicesc lacrimile. MACEDONSKI, IV 72. Ochii lui... se pierdură iar în acea intensivă visătorie. EMINESCU, N. 35.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

visătoríe (rar) s. f., art. visătoría, g.-d. visătoríi, art. visătoríei

visătoríe s. f., art. visătoría, g.-d. visătoríi, art. visătoríei; pl. visătoríi

Intrare: visătorie
visătorie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • visătorie
  • visătoria
plural
  • visătorii
  • visătoriile
genitiv-dativ singular
  • visătorii
  • visătoriei
plural
  • visătorii
  • visătoriilor
vocativ singular
plural

visătorie

  • 1. rar Predispoziție către visare; stare de visare, de reverie, de meditație.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • O văd cu o visătorie vagă în niște ochi în care se ghicesc lacrimile. MACEDONSKI, IV 72.
      surse: DLRLC
    • Ochii lui... se pierdură iar în acea intensivă visătorie. EMINESCU, N. 35.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Visător + sufix -ie.
    surse: DEX '98 DEX '09