Definiția cu ID-ul 497173:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VIRTÚTE s. f. 1. calitate, forță morală de a urmări consecvent un ideal etic etc.; integritate morală. ◊ castitate, curățenie. 2. în virtutea... = pe baza, ca urmare a... (< lat. virtus, după fr. virtu)