virtuoz, -ă s.m., s.f., adj. (muz.) 1 s.m., s.f. Persoană care stăpînește în mod desăvîrșit tehnica unui instrument muzical sau, ext., tehnica unei arte. Jocul unui actor sau cîntul unui virtuoz (VIANU). 2 adj. (despre piese muzicale, despre moduri de interpretare a acestora etc.) Care demonstrează, care exprimă virtuozitate. • sil. -tu-oz. pl. -i, -e. și virtuos, -oasă s.m., s.f. /<it. virtuoso, fr. virtuose.