viroagă s.f. (geomorf.) Vale mică, adîncă (5-30 m), cu versanții abrupți, mocirloasă, formată de ploi și de inundații sau prin părăsirea albiei de către un rîu; albia unui torent, cu malurile adînci și abrupte. Niște viroage în care putrezeau copaci trăsniți (GAL.). • pl. -ge. /cf. vir³, ierugă.