2 intrări
5 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VIRIDIN s. n. 1. (Min.) Andaluzit de culoare verde. 2. (Tipogr.) Colorant verde-gălbui. – Din fr. viridine, engl. viridin, germ. Viridin.
VIRIDIN s. n. 1. (Min.) Andaluzit de culoare verde. 2. (Tipogr.) Colorant verde-gălbui. – Din fr. viridine, engl. viridin, germ. Viridin.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
viridin sns [At: LTR / E: fr viridine, ger Viridin] 1 (Mlg) Andaluzit de culoare verde. 2 (Tip) Colorant verde-gălbui folosit la prepararea cernelurilor pentru tipar înalt.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
viridin s.n. 1 (mineral.) Andaluzii de culoare verde. 2 (tipogr.) Colorant verde-gălbui folosit la prepararea cernelurilor pentru tipar înalt. • /<fr. viridine, engl. viridin, germ. Viridin.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VIRIDIN s. n. 1. andaluzit verde. 2. (poligr.) colorant verde-gălbui. (< fr. viridine, engl. viridin, germ. Viridin)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
viridin adj. m., pl. viridini; f. sg. viridină, pl. viridine
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
viridinsubstantiv neutru
- 1. Andaluzit de culoare verde. DEX '09 DEX '98 MDN '00
- 2. Colorant verde-gălbui. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:
- viridine DEX '09 DEX '98 MDN '00
- viridin DEX '09 DEX '98 MDN '00
- Viridin DEX '09 DEX '98 MDN '00