Definiția cu ID-ul 713862:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
vinclu, -uri, s.n. – Instrument confecționat din două segmente de lemn prinse la un unghi de 90°, folosit pentru trasarea liniilor perpendiculare, necesare la fasonarea stâlpilor și la tăiatul scândurilor (Nistor 1977). – Din germ. Winkel.