vilegiatură s.f. Petrecere a unei perioade de timp (vacanță sau concediu de odihnă) la țară sau într-o stațiune balneo-climaterică într-o localitate de interes turistic, peste hotare etc. • sil. -gi-a-. pl. -i. și (pop.) viligiatură s.f. /<fr. villégiature, it. villeggiatura.