vigilență sf [At: SION, P. 72 / V: (înv) ~lan~ / Pl: ~țe / E: fr vigilance, lat vigilantia] 1 Atenție încordată și susținută. 2 Observare atentă a ceea ce se întâmplă (pentru a preîntâmpina sau pentru a descoperi un neajuns, o neplăcere, un pericol posibil). 3-4 (Ltî; rar) Veghe (8-9).