vietor, -oare s.m., adj. (înv.) I s.m. 1 Persoană care viețuiește, care este vie. ♦ (bis.) Persoană care a dobîndit viața veșnică. 2 Persoană care își duce viața, existența într-un anumit loc, care locuiește undeva. II adj. Care ține în viață, care face să fie viu. • sil. vi-e-. pl. -ori, -oare. /via³ + -tor.