21 de definiții pentru vieliște

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vieliște sf [At: FM (1847), 2471/21 / V: gel~, hil~, hel~, hăl~,[1] jil~, jel~, jăl~, vel~, vil~[2] / Pl: ~ti / E: vsl *виѩалиште (cf vsl виѩлица „furtună”)] 1 (Reg) Loc deschis, expus vântului. 2 (Reg) Suflare (puternică) a vântului. 3 (Mun; pex) Loc pustiu. 4 (Reg; pex; îf hăliște) Loc părăsit. 5 (Trs; îf jiliște) Loc neted (bun pentru locuit). 6 (Trs; îf veliște; îla) De ~ De origine. 7-8 (Trs; îf veliște; îljv) Din ~ Din moși-strămoși. 9 (Trs; îf veliște; îe) De veliștea lui Din fire.

  1. Variantă neconsemnată ca intrare. — gall
  2. Unele intrări variantă nu figurează în această listă (gheliște, jeliță). La majoritatea intrărilor variantă trimiterea este către veliște, care apoi face trimitere aici. — gall

vieliște s.f. (reg.) I (de obicei constr. cu prep. „în”) Loc deschis, expus vîntului; suflare, bătaie (puternică) a vîntului. II (în forma „veliște”; în loc. și expr.) Loc.adj. De veliște = de origine. Loc.adj., adv. Din veliște = din bătrîni. Expr. De veliștea lui = din fire, de la natură. • pl. -i. și veliște s.f. /<sl. veche внꙗ(а)лнште; cf. vĕjati „a adia, a sufla”.

vĭéliște și (Mold.) vé- și ví- f. (vsl. *vĭelište, d. vĭeĭati, a sufla. V. izbeliște). Rar. În vĭeliștea vîntuluĭ, în bătaĭa vîntuluĭ. – Greșit je-, ge-, pron. dial. V. áret, pradă, pravăț, steriță, vileag.

jăliște[1] sf vz veliște modificată

  1. Modificat accentul cf. intrării principale și variantelor. — gall

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

velíște s.f. (reg.) trecut îndepărtat, origine veche.

velíște, (velâște), s.n. – (reg.; arh.) (Stră)vechime, din strămoși (Memoria, 2004). – Din veleat.

velíște, (velâște), s.n. – (Stră)vechime, din strămoși (Memoria 2004). – Din veleat.

Intrare: vieliște
vieliște substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vieliște
  • vieliștea
plural
  • vieliști
  • vieliștile
genitiv-dativ singular
  • vieliști
  • vieliștii
plural
  • vieliști
  • vieliștilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • veliște
  • veliștea
plural
  • veliști
  • veliștile
genitiv-dativ singular
  • veliști
  • veliștii
plural
  • veliști
  • veliștilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • geliște
  • geliștea
plural
  • geliști
  • geliștile
genitiv-dativ singular
  • geliști
  • geliștii
plural
  • geliști
  • geliștilor
vocativ singular
plural
gheliște substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gheliște
  • gheliștea
plural
  • gheliști
  • gheliștile
genitiv-dativ singular
  • gheliști
  • gheliștii
plural
  • gheliști
  • gheliștilor
vocativ singular
plural
jăliște substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jăliște
  • jăliștea
plural
  • jăliști
  • jăliștile
genitiv-dativ singular
  • jăliști
  • jăliștii
plural
  • jăliști
  • jăliștilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jeliște
  • jeliștea
plural
  • jeliști
  • jeliștile
genitiv-dativ singular
  • jeliști
  • jeliștii
plural
  • jeliști
  • jeliștilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jeliță
  • jelița
plural
  • jeliți
  • jelițile
genitiv-dativ singular
  • jeliți
  • jeliții
plural
  • jeliți
  • jeliților
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jiliște
  • jiliștea
plural
  • jiliști
  • jiliștile
genitiv-dativ singular
  • jiliști
  • jiliștii
plural
  • jiliști
  • jiliștilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hiliște
  • hiliștea
plural
  • hiliști
  • hiliștile
genitiv-dativ singular
  • hiliști
  • hiliștii
plural
  • hiliști
  • hiliștilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • heliște
  • heliștea
plural
  • heliști
  • heliștile
genitiv-dativ singular
  • heliști
  • heliștii
plural
  • heliști
  • heliștilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • viliște
  • viliștea
plural
  • viliști
  • viliștile
genitiv-dativ singular
  • viliști
  • viliștii
plural
  • viliști
  • viliștilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vieliște, vieliștisubstantiv feminin

regional
  • 1. Loc deschis, expus vântului. MDA2
  • 2. Suflare (puternică) a vântului. MDA2
  • 3. (În forma jiliște) Loc neted (bun pentru locuit). MDA2
  • chat_bubble locuțiune adjectivală (În forma veliște) De veliște = de origine. MDA2
  • chat_bubble locuțiune adjectivală locuțiune adverbială (În forma veliște) Din veliște = din moși-strămoși. MDA2
  • chat_bubble (În forma veliște) De veliștea lui = din fire. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.