videoclip s. n. (cuv. engl.) Scurt film video, de obicei cu caracter publicitar sau cu înregistrarea unei melodii ◊ „Am făcut videoclipul, declara Antonioni, pentru a mă amuza și pentru a aprofunda cunoștințele de electronică.” R.lit. 30 VIII 84 p. 23. ◊ „S-au acordat o serie de medalii pentru «video-clips»-uri, adică imaginea și sunetul unei singure melodii.” Săpt. 21 XII 84 p. 7. ◊ „În videoclipul dvs. spuneți că avem nevoie de o morală, de o justiție.” ◊ „22” 1117 IX 92 p. 15; v. și R.lit. 410 XI 92 p. 22, R.l. 11 XI 92 p. 3 (cf. fr. vidéoclip, it. videoclip; Larousse, FS 284, MN p. 284, PN 1985)