Definiția cu ID-ul 514029:

Etimologice

vică (-ci), s. f. – Măsură de capacitate pentru cereale, egală cu 20 de ocale, în Trans. Mag. véka (Cihac, II, 538; Gáldi, Dict., 168).

Exemple de pronunție a termenului „vică” (5 clipuri)
Clipul 1 / 5