Definiția cu ID-ul 1252334:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vibrator, -oare adj., s.n. I adj. Care vibrează; care produce vibrații; vibrant, vibratoriu. II s.n. 1 (electrotehn.) Aparat care produce oscilații (electromagnetice, mecanice etc.). ♦ Lamă metalică vibrantă, care realizează întreruperea unui curent electric la comanda unui electromagnet, excitat de curentul de impulsuri rezultate din aceste întreruperi și care intră în construcția soneriei electrice. 2 (telec.) Dispozitiv de apel în schimbătoarele telefonice manuale pentru efectuarea apelului la abonat, la comanda operatorului, fără utilizarea unui inductor telefonic. 3 (electrotehn.) Dispozitiv cu întrerupere mecanică, folosit, la puteri mici, pentru convertirea curentului continuu în curent alternativ monofazat. 4 (electrotehn.) Întrerupător electromagnetic automat cu frecvența proprie cuprinsă în intervalul frecvențelor audibile, care produce oscilații slabe de înaltă frecvență, folosit la excitarea circuitelor oscilante, în dispozitive de măsurări și de încercări electrice. 5 (fiz.) Oscilator. 6 (constr.) Aparat care servește la îndesarea prin vibrare a unor materiale granulare sau păstoase de construcție. 7 Aparat utilizat în scopuri erotice. • pl. -ori, -oare. /<fr. vibrateur.