vibrator¹ sn [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~oare, (înv) ~i sm / E: fr vibrateur] 1 Aparat cu ajutorul căruia se transmit semnalele în telegrafie. 2 Aparat sau dispozitiv care produce oscilații electrice Si: oscilator. 3 Dispozitiv cu întrerupere mecanică, folosit la transformarea curentului electric continuu în curent alternativ monofazat. 4 Întrerupător electromagnetic automat, folosit la realizarea circuitelor oscilante ale dispozitivelor de măsurări și încercări electrice. 5 Dispozitiv de apel la schimbătoarele telefonice manuale pentru efectuarea apelului la abonat, la comanda operatorului, fără utilizarea unui inductor telefonic. 6 Lamă metalică, antrenată într-o mișcare ocilatorie de un electromagnet, care realizează întreruperea repetată a circuitului electric (la sonerie). 7 Aparat electroacustic fără clopot, bazat pe principiul soneriei electrice, care produce sunete prin vibrația unei lame metalice. 8 Aparat care servește la îndesarea prin vibrare (9) a materialelor granulare sau păstoase de construcție. 9 Aparat electric întrebuințat la masaj. 10 (Spc) Aparat electric întrebuințat la masajul sexual.