vexil s.n. I 1 (milit.; în antic. romană) Steagul, însemnele unei cohorte în armata romană. ♦ Trupă orînduită într-un anumit corp. 2 Steag, pavilion al unei nave. II 1 (bot.) Petală superioară a florilor leguminoaselor. 2 (ornit.) Ansamblul barbelor situate de aceeași parte a rahisului unei pene de pasăre. • pl. -e. /<lat. vexillum, -i, fr. vexille.