5 definiții pentru vetustețe


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VETUSTÉȚE s. f. (Livr.) Vetustate. – Vetust + suf. -ețe (după fr. vétusté).

VETUSTÉȚE s. f. (Livr.) Vetustate. – Vetust + suf. -ețe (după fr. vétusté).

vetustețe sfs [At: T septembrie 1966, 65 / E: vetust + -ețe după fr vétusté] (Liv) (1-2) Vechime (1-2). 3 Bătrânețe (1). 4-5 Vetustate (4-5).

vetustéțe s. f. Vechime, bătrânețe ◊ „Unora dintre emisiunile literare, puțină vetustețe le șade bine: gesturile sunt mai încete, pe degetele leneșe cad fire de praf.” R.lit. 18 III 71 p. 27 (din vetust + -ețe; cf. fr. vétusté; DEX-S)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vetustéțe s. f., g. -d. art. vetustéței


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VETUSTÉȚE s. v. vechime.

Intrare: vetustețe
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vetustețe
  • vetustețea
plural
genitiv-dativ singular
  • vetusteți
  • vetusteții
plural
vocativ singular
plural

vetustețe

etimologie:

  • Vetust + sufix -ețe
    surse: DEX '98 DEX '09
  • surse: DEX '98 DEX '09