vervă sf [At: HELIADE, O. I, 370 / Pl: (înv) ~ve / E: fr verve, it verve] 1 Însuflețire care se manifestă prin abundență și varietate de expresii, de imagini etc. 2 Bogăție verbală (și de idei). 3 (Spc) Manifestare a inspirației creatoare. 4 (Îlav) În (sau cu) ~ Cu entuziasm (1). 5 (Îe) A fi (sau, rar, a se afla, a se simți) în (sau, rar, cu) ~ A fi însuflețit, volubil. 6 (D. sportivi, artiști etc.; îal) A manifesta o formă deosebit de bună. 7 (Rar) Animație (1).