2 definiții pentru verpeli

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VERPELI vb. v. canoni, căzni, chinui, forța, frământa, munci, necăji, osteni, sforța, sili, strădui, trudi, zbate, zbuciuma.

verpeli vb. v. CANONI. CĂZNI. CHINUI. FORȚA. FRĂMÎNTA. MUNCI. NECĂJI. OSTENI. SFORȚA. SILI. STRĂDUI. TRUDI. ZBATE. ZBUCIUMA.

Intrare: verpeli
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • verpeli
  • verpelire
  • verpelit
  • verpelitu‑
  • verpelind
  • verpelindu‑
singular plural
  • verpelește
  • verpeliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • verpelesc
(să)
  • verpelesc
  • verpeleam
  • verpelii
  • verpelisem
a II-a (tu)
  • verpelești
(să)
  • verpelești
  • verpeleai
  • verpeliși
  • verpeliseși
a III-a (el, ea)
  • verpelește
(să)
  • verpelească
  • verpelea
  • verpeli
  • verpelise
plural I (noi)
  • verpelim
(să)
  • verpelim
  • verpeleam
  • verpelirăm
  • verpeliserăm
  • verpelisem
a II-a (voi)
  • verpeliți
(să)
  • verpeliți
  • verpeleați
  • verpelirăți
  • verpeliserăți
  • verpeliseți
a III-a (ei, ele)
  • verpelesc
(să)
  • verpelească
  • verpeleau
  • verpeli
  • verpeliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)