Definiția cu ID-ul 514001:
Etimologice
verif s. n. – Curmeziș, oblicitate. – Var. veref. Bg. na verevŭ (Scriban).
Exemple de pronunție a termenului „verif” (3 clipuri)
Clipul 1 / 3
verif s. n. – Curmeziș, oblicitate. – Var. veref. Bg. na verevŭ (Scriban).