6 definiții pentru vericea
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
vericea sf [At: TDRG / Pl: ~ele / E: vară + -icea] 1-2 (Mar; Buc; șhp) Vară (1-2) Vz văr.
vericea s.f. (reg.) Verișoară. • pl. -cele. /vară + -icea.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VERICEA, vericele, s. f. (Regional) Verișoară. Ia-ți, mireasă, ziua bună... De la strat de floricele și neamuri și vericele. MARIAN, NU. 299.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VERICEA, vericele, s. f. (Reg.) Verișoară. – Din veric + suf. -ea.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
VERICEA s. v. vară, verișoara.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
vericea s. v. VARĂ. VERIȘOARĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: vericea
vericea substantiv feminin
substantiv feminin (F154) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
vericea, vericelesubstantiv feminin
-
- Ia-ți, mireasă, ziua bună... De la strat de floricele și neamuri și vericele. MARIAN, NU. 299. DLRLC
-
etimologie:
- veric + sufix -ea. DLRM