6 definiții pentru vericea

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vericea sf [At: TDRG / Pl: ~ele / E: vară + -icea] 1-2 (Mar; Buc; șhp) Vară (1-2) Vz văr.

vericea s.f. (reg.) Verișoară. • pl. -cele. /vară + -icea.

VERICEA, vericele, s. f. (Regional) Verișoară. Ia-ți, mireasă, ziua bună... De la strat de floricele și neamuri și vericele. MARIAN, NU. 299.

VERICEA, vericele, s. f. (Reg.) Verișoară. – Din veric + suf. -ea.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VERICEA s. v. vară, verișoara.

Intrare: vericea
substantiv feminin (F154)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vericea
  • vericeaua
plural
  • vericele
  • vericelele
genitiv-dativ singular
  • vericele
  • vericelei
plural
  • vericele
  • vericelelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vericea, vericelesubstantiv feminin

  • 1. regional Verișoară, vară (1.). DLRLC DLRM
    • format_quote Ia-ți, mireasă, ziua bună... De la strat de floricele și neamuri și vericele. MARIAN, NU. 299. DLRLC
etimologie:
  • veric + sufix -ea. DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.