2 intrări

9 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VERDÚNCĂ ~ci f. varietate de viță de vie, având struguri cu bobițe de culoare verzuie. /verde + suf. ~uncă

verduncă f. varietate de struguri (numită astfel după coloarea lor verzie).

verdunc, ~ă [At: CADE / V: ~don a, verdun a, ~ne sf, ~ng / Pl: ~nci / E: verde cf ngr βερδούνι, scr verdun] 1-2 a (Olt) Verzui2 (1-2). 3 a (Reg; d. fructe, semințe etc.) Verde (37). 4 sf (Reg) Varietate de struguri cu boabele de culoare verzuie. 5 sf (Reg; îf verdune) Fruct verde (37).

verdunc, -ă adj., s.f. (reg.) I adj. 1 Verzui. 2 Verde. Griul e cam verdun (POP.). II s.f. Varietate de struguri cu boabele de culoare verzuie. • pl. -ci. și verdun, -ă, verdon, -ă adj. /de la verde; cf. ngr. βερδούνι, srb. verdun.

VERDUNC adj. (Ban.) Verzui. Verdunk. AC, 377. Etimologie: verde + suf. -unc.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: verduncă
verduncă substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • verduncă
  • verdunca
plural
  • verdunci
  • verduncile
genitiv-dativ singular
  • verdunci
  • verduncii
plural
  • verdunci
  • verduncilor
vocativ singular
plural
Intrare: verdunc
verdunc adjectiv
adjectiv (A75)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • verdunc
  • verduncul
  • verduncu‑
  • verduncă
  • verdunca
plural
  • verdunci
  • verduncii
  • verdunci
  • verduncile
genitiv-dativ singular
  • verdunc
  • verduncului
  • verdunci
  • verduncii
plural
  • verdunci
  • verduncilor
  • verdunci
  • verduncilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)