velur s.n. 1 (text.) Țesătură de mătase, de lînă, de bumbac etc., care prezintă pe față fire dese cu lungimea mai mică de 1 mm, perpendiculare pe suprafața țesăturii; catifea. ♦ (la pl.) Feluri, sorturi din această țesătură. 2 Stofă de lînă, de calitate superioară, cu aspect catifelat, obținută prin procedee speciale, folosită mai ales la confecționarea paltoanelor. 3 Piele de taurine tinere, tăbăcită, șlefuită pe partea cărnoasă și scămoșată fin pe partea opusă, folosită la confecționarea unor obiecte de încălțăminte, de îmbrăcăminte, de marochinărie. • pl. – uri. și (înv.) velură s.f. /<fr. velours; cf. lat. villōsus, -a, -um „acoperit de păr”.