vegetativ, -ă adj. (biol.) 1 Care se referă la natura proceselor fiziologice petrecute în afara controlului voluntar, realizîndu-se într- un sector special al sistemului nervos central (supus controlului și conducerii scoarței cerebrale). ◊ (anat.) Sistem nervos vegetativ = sistem nervos compus din sistemul nervos simpatic și cel parasimpatic, care inervează organele interne. ♦ Care privește funcțiile vitale ale unui organism uman sau animal. 2 Care se referă la structuri, organe sau funcții care nu sînt implicate în procesul reproducerii. ◊ Înmulțire vegetativă = înmulțire asexuată prin bulbi, rizomi, butași etc., nu prin semințe sau spori. Con vegetativ v. con. • pl. -i, -e. și (înv.) veghetativ, -ă adj. /<fr. végétatif, it. vegetativo.