vegetabil, ~ă [At: MAN. ÎNV. 217/3 / V: ~ii snp, veghet~ a, (îvr) veghetabilii snp / Pl: ~i, ~e, (îvr, 8-9) ~i sm / E: lat vegetabilis, -e cf ger Vegetabilien] (Înv) 1-3 a Vegetal (1-3). 4 a (Rar; îs) Împărăție ~ă Regn vegetal. 5 a (Rar; îf veghetabil) Care este favorabil vegetației (1). 6-7 a (Fzl) Vegetativ (5-6). 8 sf Plantă¹. 9 sf (Prc) Plantă¹ erbacee.