vederos, ~oasă a [At: DOSOFTEI, V. S. decembrie 222^r/33 / V: (reg) vedrios / Pl: ~oși, ~oase / E: vedere + -os] 1 (Înv; d. ochi) Care are simțul văzului. 2 (Îrg) Care se vede bine Si: vizibil (1). 3 Care este expus vederii. 4 (Îrg; d. stele, corpuri luminoase etc.) Care luminează puternic Si: luminos, strălucitor. 5 (Îrg) În care pătrunde multă lumină. 6 (Îrg) Transparent. 7 (Îrg) Frumos la înfățișare. 8 (Îrg) Care impresionează prin înfățișare. 9 (Înv; d. oameni) Care se bucură de recunoșterea publică a meritelor sale Si: distins (2), respectabil. 10 (Înv) Care se poate observa cu ușurință.

vederos, -oasă adj. (înv., reg.) 1 (despre ochi) Care are simțul văzului. 2 Care este vizibil; care este expus vederii. 3 (despre stele, corpuri luminoase etc.) Care luminează puternic; care este strălucitor. 4 În care pătrunde multă lumină; care este plin de lumină; care este transparent. 5 Frumos la înfățișare; care trezește admirație, care impresionează privirea prin aspect, înfățișare. 6 (despre oameni) Care este de vază, respectabil, distins. 7 Care se poate observa, constata cu ușurință. • pl. -oși, -oase. /vedere + -os.

VEDEROS ~oasă (~oși, ~oase) înv. 1) Care se impune vederii. 2) fig. (despre persoane) Care se impune prin calități deosebite; remarcabil prin rangul și meritele sale; distins. /vedere + suf. ~os

vederós, -oásă adj. L. V. și P. P. Expus vederiĭ, vizibil, strălucitor, care se vede bine: stea vederoasă. Fig. Distins, arătos, respectabil: om vederos.

vedrios, ~oasă a vz vederos

vidaroasă sf vz vederos

VEDEROS adj. v. apreciat, arătos, chipeș, considerat, frumos, grandios, luminat, luminos, măreț, prețuit, respectat, scânteietor, splendid, stimat, strălucitor.

vederos adj. v. APRECIAT. ARĂTOS. CHIPEȘ. CONSIDERAT. FRUMOS. GRANDIOS. LUMINAT. LUMINOS. MĂREȚ. PREȚUIT. RESPECTAT. SCÎNTEIETOR. SPLENDID. STIMAT. STRĂLUCITOR.

vederos, -oasă, vederoși, -oase, adj. – 1. Care se vede, vizibil. 2. Bine văzut, apreciat. 3. Luminos, strălucitor: „Cu lumină vederoasă, / Cu cina caldă pe masă” (Lenghel). „Omu care i frumos / Și noaptea i vederos” (Ștețco, 1990: 355). – Din vedere + suf. -os (MDA).

vederos, -oasă, adj. – 1. Care se vede, vizibil. 2. Bine văzut, apreciat. 3. Luminos, strălucitor: „Cu lumină vederoasă, / Cu cina caldă pe masă” (Lenghel). „Omu care i frumos / Și noaptea i vederos” (Ștețco 1990: 355). – Din vedera + -os.