vechitură s.f. 1 Lucru vechi sau învechit, uzat. ♦ Spec. Piesă de îmbrăcăminte, mai ales haină, uzată sau demodată. ♦ Ceea ce este lipsit de noutate (și de interes); ceea ce este depășit, demodat, perimat. 2 (înv.) Faptul de a fi vechi; vechime; uzură. • pl. -i. /vechi² + -tură.