vast, -ă adj. 1 (despre spații, mai ales despre întinderi de pămînt, teritorii) Care este foarte întins sau care se întinde pînă departe. Sînt proprietarii unor vaste domenii. ◊ Exager. Gînditorul a cărui frunte vastă... manifestă procesul înalt și intens al cugetării (VIANU). ◊ Poet. Care domnește peste o mare întindere. Rătăceam pe stradă în noaptea vastă și senină (BACOV.). 2 (despre spații delimitate sau închise, mai ales despre construcții, părți componente ale acestora) Care are dimensiuni, proporții foarte mari; care este foarte larg, foarte încăpător, foarte spațios. Mîndre palate... cu turnuri și vaste cupole (IOSIF). 3 Care este deosebit de important din punct de vedere cantitativ sau numeric. Această vastă umanitate risipită pretutindeni (IORGA). 4 (despre intelectul, cultura, sentimentele etc. ale oamenilor) De mare anvergură, amploare și complexitate; bogat; complex. • pl. vaști, vaste. /<fr. vaste, lat. vastus, -a, -um.