VAS, vase, s. n. 1. Recipient de sticlă, porțelan, pămînt, metal, lemn etc., de diferite forme și mărimi, servind de obicei pentru păstrarea lichidelor, rar pentru materii solide (uneori și ca obiect de ornament). Am reușit să... spargem un vas chinezesc. SAHIA, N. 48. Ilie Costoroabă intră cu un vas nou de brad mirositor, plin cu apă neîncepută, pe care îl așază pe masă. HOGAȘ, DR. II 191. Vrînd să-l aline, îi arătară... un vas cu vro trei mii monede. NEGRUZZI, S. I 203. ◊ (Poetic) Și-a păstrat inima vas curat. GALACTION, O. I 172. ◊ (Urmat de determinări oare arată felul, destinația) Vas de flori. ▭ Dorul e cenușă sfîntă, inima vas funerar! MACEDONSKI, O. I 241. Acel vas cu botez se află pe o masă în mijlocul unei bisericuțe. ISPIRESCU, L. 29. Galben-de-soare povățui pe fata de împărat cum să facă ca să pună mîna pe vasul de botez. id. ib. 30. Vase comunicante v. comunicant. ♦ Nume generic dat farfuriilor, oalelor, castroanelor etc. folosite la masă și la pregătirea mîncării. Din casă începu să împartă tot ce avea: haine, vase, lavițe. AGÎRBICEANU, S. P. 104. Gătiră o cină plăcută numai în vase de aur. ISPIRESCU, L. 7. Era un număr însemnat de vase de argint: cupe, talere, discuri. BĂLCESCU, O. II 265. 2. Vehicul mare folosit pentru transportul pe apă al călătorilor și mărfurilor; navă. Toate vasele sînt în revizuire și reparație la arsenal. CAMIL PETRESCU, T. II 184. Vasul nostru bătrîn, slăbit din încheieturi, gemea greoi, cutremurat la fiecare val ce se izbea în coastele-i de lemn. BART, S. M. 52. Privesc trecînd mulțime de vase călătoare Ce lunecă pe valuri. ALECSANDRI, O. 79. ◊ (Poetic) Vasul alb al dragostei curate A pierit, înșelător miraj. BENIUC, V. 40. ◊ Pod de vase v. pod (1). 3. Fiecare din tuburile închise în care circulă sîngele în interiorul organismului. Chiar și în vasele sanguine cele mai mici, vase capilare, între sînge și țesutul înconjurător este un strat de celule, constituind peretele vasului. ANATOMIA 33. Vas capilar v. capilar. Vas limfatic v. limfatic.