varniță sf [At: DOSOFTEI, V. S. septembrie 5^v/11 / Pl: ~țe, ~ți, (reg) vărniți / E: bg варница] 1 Groapă adâncă special amenajată pentru arderea pietrei-de-var² Si: (Trs; înv) văralniță (1), (reg) văraștină (1). 2 Cuptor de var² cu funcționare intermitentă Si: (Trs; înv) văralniță (2), (reg) văraștină (2). 3 Groapă special amenajată pentru stingerea (și depozitarea) varului² (1). 4 Ladă de scânduri (îngropată pe jumătate în pământ), fără capac, folosită la stingerea varului² (1) sau la prepararea mortarului. 5 (Mol; pan) Uluc în care se toarnă var² (2) stins și prin care sunt puse să treacă oile care suferă de anumite boli la picioare. 6 (Rar; pan) Bazin folosit în tăbăcărie¹, în care se pun pieile crude, cu o soluție de lapte de var² (3), pentru a le curăța de păr². 7 (Reg) Var² (1) nestins. 8 (Olt) Tencuială.