3 definiții pentru variant
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
variant, -ă adj. Care variază, schimbător, nestatornic. sil. -ri-ant. pl. -ți, – te. /<fr. variant.
VARIANT, -Ă adj. care variază, schimbător, nestatornic. (< fr. variant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
variant adj. m., pl. varianți; f. sg. variantă, pl. variante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: variant
variant adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: MDN '08, DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
variant, variantăadjectiv
- 1. Care variază. MDN '00sinonime: nestatornic schimbător
etimologie:
- variant MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.