Definiția cu ID-ul 513876:


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

vag (-gă), adj. – Confuz, nedeterminat. Fr. vague.Var. vagabond (var. vulgară bagabont, vagabonț), s. m., din fr. vagabond, cf. mr. vagabondu < it. vagabondo; vagabondaj, s. n., din fr. vagabondage.