6 definiții pentru vânătorime

Explicative DEX

VÂNĂTORIME s. f. Mulțime de vânători; totalitatea vânătorilor. – Vânător + suf. -ime.

VÂNĂTORIME s. f. Mulțime de vânători; totalitatea vânătorilor. – Vânător + suf. -ime.

vânătorime sf [At: CIHAC, I, 315 / E: vânător + -ime] (Csc) Mulțime de vânători (1).

vînătorime s.f. Mulțime de vînători; totalitatea vînătorilor. • /vînător + -ime.

Ortografice DOOM

vânătorime s. f., g.-d. art. vânătorimii

vânătorime s. f., g.-d. art. vânătorimii

vânătorime s. f., g.-d. art. vânătorimii

Intrare: vânătorime
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vânătorime
  • vânătorimea
plural
genitiv-dativ singular
  • vânătorimi
  • vânătorimii
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vânătorimesubstantiv feminin

  • 1. Mulțime de vânători; totalitatea vânătorilor. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • Vânător + -ime. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.