7 definiții pentru vâlcel vălcel


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vâlcel [At: (a. 1839) BUL. COM. IST. IV, 158 / V: văl~ / Pl: ~e / E: vâlcele (pll vâlcea)] 1-3 sn (Reg) Vâlcea (1, 5, 6). 4 sn Șanț făcut pe un teren agricol pentru scurgerea apei. 5 av (Fig) În cantitate mare, ca un șuvoi.

VÂLCÉL, vâlcele, s. n. Vâlcelușă. – Din vâlcea.

VÎLCÉL, vîlcele, s. n. (Și în forma vălcel) Vîlcelușă. Tu crap... ia-l de cap Și-l aruncă într-un vălcel. MAT. FOLK. 742. – Variantă: vălcél s. n.

vălcél și vîlcél n., pl. e (d. vălcea). Munt. vest. Oreav.

Intrare: vâlcel
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vâlcel
  • vâlcelul
  • vâlcelu‑
plural
  • vâlcele
  • vâlcelele
genitiv-dativ singular
  • vâlcel
  • vâlcelului
plural
  • vâlcele
  • vâlcelelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vălcel
  • vălcelul
  • vălcelu‑
plural
  • vălcele
  • vălcelele
genitiv-dativ singular
  • vălcel
  • vălcelului
plural
  • vălcele
  • vălcelelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vâlcel vălcel

  • surse: DLRLC DLRM un exemplu
    exemple
    • Tu crap... ia-l de cap Și-l aruncă într-un vălcel. MAT. FOLK. 742.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vâlcea
    surse: DLRM