*UZURPA (-urp) vb. tr. 1 A lua, a răpi, a apuca cu sila sau prin viclenie un avut, o putere, un drept, un titlu, o demnitate care aparține altuia: dar nu s’a mai întîlnit cu postul de capuchehaia pe care-l uzurpase frate-său Miltiad (I.-GH.) ¶ 2 Ⓕ A obține ceva prin fraudă, prin viclenie, fără vre-un drept legiuit: ~ gloria, reputația, stima [fr. < lat.].