Definiția cu ID-ul 1217828:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
uzufructuar, ~ă [At: AR (1829), 382/44 / P: ~tu-ar / V: (înv) ~tariu (S și: usufructariu), ~tor sm / S și: usu~ / Pl: ~i, ~e / E: lat usufructuarius, fr usufructuaire] (Jur) 1 smf Persoană care deține dreptul de uzufruct asupra unui bun Si: (îvr) uzufructier. 2 a Care dă numai dreptul de uzufruct asupra unui bun.