2 definiții pentru uvraja

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UVRAJÁ, uvrajéz, vb. I. Tranz. 1. (Rar, referitor la o muncă considerabilă care necesită meticulozitate și finețe în execuția anumitor obiecte; absol.) A executa cu multă meticulozitate și finețe. ♦ A împodobi cu diverse ornamente. 2. (p. anal. în muz. și lit.) A îmbogăți cu fiorituri (o bucată muzicală), cu înflorituri (acțiunea unei piese de teatru), cu riscul de a supraîncărca sau a crea complicații în mod inutil. [ind. prez. 3 sg. uvrajeáză] (din fr. ouvrager) [def. TLF]

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

uvraja vb., ind. prez. 3 sg. uvrajea

Intrare: uvraja
verb (VT203)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • uvraja
  • uvrajare
  • uvrajat
  • uvrajatu‑
  • uvrajând
  • uvrajându‑
singular plural
  • uvrajea
  • uvrajați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • uvrajez
(să)
  • uvrajez
  • uvrajam
  • uvrajai
  • uvrajasem
a II-a (tu)
  • uvrajezi
(să)
  • uvrajezi
  • uvrajai
  • uvrajași
  • uvrajaseși
a III-a (el, ea)
  • uvrajea
(să)
  • uvrajeze
  • uvraja
  • uvrajă
  • uvrajase
plural I (noi)
  • uvrajăm
(să)
  • uvrajăm
  • uvrajam
  • uvrajarăm
  • uvrajaserăm
  • uvrajasem
a II-a (voi)
  • uvrajați
(să)
  • uvrajați
  • uvrajați
  • uvrajarăți
  • uvrajaserăți
  • uvrajaseți
a III-a (ei, ele)
  • uvrajea
(să)
  • uvrajeze
  • uvrajau
  • uvraja
  • uvrajaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)