Definiția cu ID-ul 513845:
Etimologice
usta (-?, -at), vb. – A suspina. Lat. *oscĭtāre „a căsca” (Giuglea, Dacor., I, 252; REW 6111). Cuvînt slab documentat, ignorat de dicționare.
usta (-?, -at), vb. – A suspina. Lat. *oscĭtāre „a căsca” (Giuglea, Dacor., I, 252; REW 6111). Cuvînt slab documentat, ignorat de dicționare.